Statul Major al Forțelor Aeriene: Radarele urmăresc exclusiv aeronave în zbor și nu pot fi utilizate pentru ținte terestre

Radarele descoperă și urmăresc exclusiv aeronavele aflate în zbor și nu pot fi utilizate pentru a descoperi ținte terestre, iar dispariția de pe radar a unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbușit, precizează, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX, Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA).

„Statul Major al Forțelor Aeriene supraveghează spațiul aerian și are sarcina de a urmări și interveni împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian. Radarele descoperă și urmăresc exclusiv aeronavele aflate în zbor și nu pot fi utilizate pentru a descoperi ținte terestre, cum a fost și cazul avionului în cauză”, se arată într-un răspuns al SMFA la o solicitare MEDIAFAX.

Conform sursei citate, datele de zbor afișate de radarele militare sunt văzute în timp real și de operatorii civili, iar în cazul accidentului aviatic din Apuseni, „MApN a oferit sprijin autorităților competente”.

Elicopterele pregătite pentru astfel de situații nu au putut acționa în cazul accidentului din Apuseni din cauza condițiilor meteo nefavorabile, mai precizează sursa citată.

În răspunsul remis vineri agenției MEDIAFAX se mai arată că „MApN nu a recepționat niciun semnal de la avionul prăbușit pentru că nu monitorizează frecvențele de urgență ale aviației civile”.

„Dispariția de pe radar a semnalului unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbușit. Această dispariție poate fi pe o perioada scurtă de timp și determinată de înălțimea de zbor, condițiile de relief și meteo”, arată SMFA.

MApN preciza, marți, într-un comunicat că sistemul de supraveghere prin radiolocație a detectat aeronava implicată în accidentul din Munții Apuseni până la dispariția acesteia de pe sistemul radar, iar după acest moment echipamentul de supraveghere nu a mai recepționat niciun semnal: „Sistemul de supraveghere prin radiolocație a detectat aeronava, implicată în accidentul de pe data de 20 ianuarie, până la dispariția acesteia de pe sistemul radar. De la momentul dispariției, echipamentul de supraveghere nu a mai recepționat niciun semnal”.

SMFA explică, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX, că sistemele de radar digital ale MApN combină avantajele caracteristicilor de directivitate de tip „creion” cu cele ale emițătoarelor solid-state, multiplu distribuite, pentru a obține o distanță mare de descoperire. Acestea au în compunere radarul primar (PSR), radarul secundar (SSR) și echipamentele de comunicații.

Radarul primar (PSR) asigură afișarea și transmiterea în timp real a datelor din cadrul volumului acoperit prin radiolocație. Volumul de cercetare este acoperit prin rotirea mecanică, în azimut, a rețelei de antene active și prin balansarea electronică în unghi de înălțare a caracteristicii de directivitate, utilizându-se două tipuri de impulsuri de sondaj.

Radarul secundar se compune din antenă, procesor și interogator, asigură identificarea amic-inamic prin interogarea transponderelor (dispozitiv prin care se comunică viteza, înălțimea și alte date caracteristice de zbor) aflate la bordul aeronavelor.

Principalele caracteristici tehnice ale sistemului radar, în condiții ideale de dispunere în teren, fără acoperiri determinate de relief, sunt următoarele:

a) distanța de descoperire de la 9 la 380 Km

b) înălțimea maximă: 30,48 Km

c) înălțimea minimă este 1.500m;

d) precizia în determinarea coordonatelor: 150 m în distanță, 0,25o în azimut și 610 m în înălțime;

e) capacitatea de separare:300 m în distanță, 2,5o în azimut și 610 m în înălțime;

f) posibilitatea efectuării analizei spectrale și a măsurării intensității bruiajului pentru fiecare frecvență in parte.